Maine ne aducem aminte despre fotbalul jucat pe bitum, in copilarie. Mana sus cine nu spera in secret, intr-un coltisor de creier, sa se faca fotbalist (respectiv balerina sau bucatareasa profesionista, whatever 
).
“Fundatia unei cariere solide o aveam. Mai ramanea sa iau decizia finala. Aveam deja 13 ani si trebuia sa ma decid rapid intre viata de sportiv si cea in laborator. Dupa cum ati intuit, cea de-a doua optiune era sa ma fac om de stiinta. Nu stiam prea bine ce presupune o astfel de slujba, insa var-miu, la acea vreme pasionat de gaste, pui de gaina si radaste, imi inoculase cumva credinta ca “om de stiinta” e ceva ce trebuia neaparat incercat.“
June 9th, 2009
Desi insurati de peste 40 de ani (sau poate tocmai din acest motiv), intre cei doi soti Popescu existau unele lucruri asupra carora nu puteau cadea de acord nici morti. Un astfel de subiect era politica. Punctele comune in ceea ce privea politica erau rare. Acum, cu alegerile euro-parlamantare, lucrurile se inrautatisera. Domnul Popescu era era sigur ca Ion Iliescu este cel potrivit sa ne reprezinte in Europa, pe cand doamna Popescu era absolut convinsa ca ion Iliescu nu ar avea ce cauta acolo, deoarece dansul ar trebui sa ne reprezinte pe plan mondial, nu european.
Total increzatori ca voturile lor ar putea schimba ceva in tara asta (convingere care se datora mai cu seama faptului ca erau domiciliati in Caracal), cei doi romani s-au dus sa voteze la prima ora. Au asteptat sa se deschida sectiile de votare, non-stopurile si liniile autobuzelor (caci ajunsesera la ora 5:50) si au patruns concomitent in cabinele de votare. Sotii Popescu participasera la toate voturile de dupa 89, asa ca, in principiu, ar fi trebuit sa stie ce au de facut. Dar, ca sa fie siguri ca nu dau rasol taman acuma, cand tara avea nevoie de ei lucizi si responsabili, cei doi luara decizia de a mentine in permanenta legatura in timpul votului. Asa ca, de indata ce fu aplicat testul “Deget Inmuiat in Gura Apoi Plimbat pe Stampila” in vederea asigurarii ca exista tus din belsug, Popestii demarara actiunea intitulata “Keep in touch. Cand votezi si cand te caci”:
-Florico, la mine nu apare domnul Ion. La tine?
-Nu-l gasii, barbate, nici eu. Este domnul Vadim aici.
-Pe domnul Vadim il am si eu, da.
-Este si domnul Becali cu el.
-Care din ei, muiere?, ca stiu trei.
-George Becali.
-Inseamna ca-i altul, Florico, nu auzii de asta pan’acu.
-Barbate, eu votez cu domnul Vadim. E tanar si in putere, asa cum eram si noi acum 20 de ani.
-Florico, faci ce vrei. Eu votez cu EBA. A promis ca legalizeaza iarba si sa fiu al dracu daca mai am chef sa ma ascund.
scris de Codrut
Desi insurati de peste 40 de ani (sau poate tocmai din acest motiv), intre cei doi soti Popescu existau unele lucruri asupra carora nu puteau cadea de acord nici morti. Un astfel de subiect era politica. Punctele comune in ceea ce privea politica erau rare. Acum, cu alegerile euro-parlamantare, lucrurile se inrautatisera. Domnul Popescu era era sigur ca Ion Iliescu este cel potrivit sa ne reprezinte in Europa, pe cand doamna Popescu era absolut convinsa ca ion Iliescu nu ar avea ce cauta acolo, deoarece dansul ar trebui sa ne reprezinte pe plan mondial, nu european.
Total increzatori ca voturile lor ar putea schimba ceva in tara asta (convingere care se datora mai cu seama faptului ca erau domiciliati in Caracal), cei doi romani s-au dus sa voteze la prima ora. Au asteptat sa se deschida sectiile de votare, non-stopurile si liniile autobuzelor (caci ajunsesera la ora 5:50) si au patruns concomitent in cabinele de votare. Sotii Popescu participasera la toate voturile de dupa ‘89, asa ca, in principiu, ar fi trebuit sa stie ce au de facut. Dar, ca sa fie siguri ca nu dau rasol taman acuma, cand tara avea nevoie de ei lucizi si responsabili, cei doi luara decizia de a mentine in permanenta legatura in timpul votului. Asa ca, de indata ce fu aplicat testul “Deget Inmuiat in Gura Apoi Plimbat pe Stampila” in vederea asigurarii ca exista tus din belsug, Popestii demarara actiunea intitulata “Keep in touch. Cand votezi si cand te caci”:
-Florico, la mine nu apare domnul Ion. La tine?
-Nu-l gasii, barbate, nici eu. Este domnul Vadim aici.
-Pe domnul Vadim il am si eu, da.
-Este si domnul Becali cu el.
-Care din ei, muiere?, ca stiu trei.
-George Becali.
-Inseamna ca-i altul, Florico, nu auzii de asta pan’ acu’.
-Barbate, eu votez cu domnul Vadim. E tanar si in putere, asa cum eram si noi acum 20 de ani.
-Florico, faci ce vrei. Eu votez cu EBA. A promis ca legalizeaza iarba si sa fiu al dracu daca mai am chef sa ma ascund.
June 9th, 2009